Când eram la grădiniţă, de 8 martie eram foarte emoţionată.
Ştiam că urmează să îi cânt mamei un cântecel simpatic sau să îi recit vreo poezie pe care o învăţasem cu doamnele educatoare.
Indiferent dacă era serbare la grădiniţă sau făceam eu cu frate-miu serbare acasă, aşezând-o pe mama pe fotoliul din sufragerie, ei i se înceţoşa privirea ascultându-ne recitând sau cântând. Iar mie îmi bătea inima ca la un iepure speriat – doar că a mea bătea de bucurie, nu de frică.
Când îi făceam mamei câte o felicitare cu flori presate în cărţile de poezii de Eminescu sau îi desenam cu cariocile fluturi şi flori pe foi A4, îndoite, pe post de felicitare, reacţia ei era cam aceeaşi.
Ceva mai târziu am început să îi cumpăr(ăm) cadouri. Şi nu conta că mai crescuse(ră)m, depăşise(ră)m 3, 4, 5 anişori, nu conta cadoul pe care i-l ofeream, Mama se bucura la fel ca atunci când eram mici şi abia ştiam să articulăm cuvintele.
Cred că mai târziu, aproape de liceu, am început să îi scriu scrisori, să o scot în oraş sau să îi pun melodii la telefon, când nu eram lângă ea (aşa am făcut şi azi, şi evident, lacrimile nu au întârziat să apară; lacrimile de bucurie ale mamei nu se compară cu nimic…).
Apoi am înaintat în vârstă şi am devenit femeie. Şi am început să scriu, din suflet, cu sinceritate, mesaje pentru femei şi mame, aproape în fiecare an de 8 martie. Pentru că ştiu că orice femeie e o potenţială mamă, o respect şi apreciez şi prin prisma acestui atribut.
Mai jos găsiţi mesajele mele pentru femei, postate pe un cont de socializare, de-a lungul câtorva ani. Nu ştiu de ce îmi vine să le înşir aici, de nostalgie cred. Şi pentru că vreau să-mi mai găsesc un motiv de bucurie azi, să ne sărbătorim în continuare. Şi să trăim frumos, femei şi mame!
8 martie 2015 – La mulţi ani, femei şi mame!
Pentru că ştim să râdem şi când plângem, pentru că ştim să iubim dincolo de graniţele durerii, pentru că poezia din noi îi inspiră pe ei să se reinventeze şi să depăşească raţiunea, pentru că ştim să împrumutăm, totuşi, din pragmatismul lor pentru a nu ne pierde cu totul în inefabil. Sau cel puţin…aşa ar fi ideal să se întâmple. Pentru că noi idealizăm orice “nimic”.
8 martie 2017 – Femei și mame, la mulți ani! Binecuvântări în inimile și viețile voastre să aveți!
Cinste feminității: iubirii, grației, sensibilității! Sensibilitatea e trăsătura noastră intrinsecă, feminitatea aduce putere tocmai prin vulnerabilitate.Deși în adâncul ființei mele am știut mereu asta, mi-a luat o vreme să accept și integrez acest aspect, să-mi onorez și iubesc feminitatea! Uitându-mă înapoi, îmi place ceea ce văd și mulțumesc pentru tot! Mulțumesc! 
E rost să mulțumim des.
Să ne mulțumim nouă însene. Să mulțumim vieții. Să ne mulțumim unele altora și să ne lăsam inspirate unele de altele, pentru a iubi lumea aceasta și a o “vindeca” prin grația și dăruirea noastră. Pentru a-i inspira pe Ei să se iubească pe ei, să ne iubească pe noi și să ne apere Pământul. Și să îl conducă …cu sens!
Să îi susținem cu iubire, să ne susținem unele pe altele și unii pe alții. Să ne unim! Să consolidăm, să construim lumea pe care ne-o dorim.
Să iertăm și să vedem cu ochii inimii ceea ce ne înconjoară. Și să ne folosim rațiunea constructiv.
La mulți ani, femei și mame! Cinste vouă și celor ce v-au dat viață!
8 martie 2018 – La mulţi ani nouă, femei şi mame! 
La mulţi ani binecuvântaţi în iubire, armonie, sănătate în trup şi spirit! Apoi, să binecuvântăm lumea cu fiinţa noastră! Amin!
